Inocenții

„Inocenții” de Tino Neacșu

Interviu cu Tino Neacșu, autorul cărții „INOCENȚII”
de Emanuela Istrate | Oct 15, 2020 | 

Întrebare: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ce ne poți spune despre tine?

Răspuns: Lucrez într-o companie de soft pentru industria turismului și poate de aceea mi-a plăcut să scriu – la început – despre locurile pe care le-am vizitat ca turist și care m-au impresionat. Prima carte a fost despre Odesa, a doua iarăși despre Odesa și cea de-a treia… ați ghicit! Tot despre Odesa! Apoi mi-am făcut curaj să scriu despre o veche pasiune de-a mea: Elizabeth Taylor! Abia în pandemie, în lunile de stat acasă și de cruntă incertitudine privind viitorul, mi-a venit ideea de a trece de la non-fiction la fiction și să scriu un roman adevărat. A fost ca o aventură!

Întrebare: Când a început această pasiune pentru scris?

Răspuns: Scrisul, înainte de a fi o artă, cred că este o meserie, pentru că îți cere disciplină, rigoare și o bună cunoaștere a vieții. Am avut perioade lungi de timp în care scriam zilnic și altele, la fel de lungi, în care nu am scris niciun cuvânt. Cred că momentul în care te decizi să publici ceea ce scrii apare atunci când simți nevoia să împărtășești cu ceilalți momente, sentimente, idei, experiențe – cu măsură și cu frica de a nu fi ridicol! Dacă intervine și talentul… asta numai cititorii pot spune! 

Întrebare: Cum ai defini stilul de scris pe care îl ai acum?

Răspuns: Cred că sunt încă la început de drum, cred că stilul meu mai trebuie să fie șlefuit. În același timp, cred sincer că am o abordare directă, cred că pot transmite idei și sentimente. Nu este ușor, dar – după cum spuneam – sunt la început și învăț repede!

Întrebare: Ce te-a inspirat să scrii cartea „Inocenții”?

Răspuns: Văd „Inocenții” ca pe o aventură extraordinară! Am dorit de multă vreme să scriu un roman, doar că nu găsisem calea cea mai potrivită pentru mine. Probabil că subiectul era în mine de mult timp și a fost nevoie de o pandemie că să mă decid să încep să îl scriu! Tot ce se întâmplă în „Inocenții” este o îmbinare a propriei experiențe de viață cu darul pe care îl are fiecare autor: acela de a inventa personaje și situații! Este o senzație nemaipomenită să poți crea personaje care apoi interacționează și nasc situații și întorsături de evenimente la care nici nu te-ai gândit atunci când ai început să scrii despre ele!

Întrebare: Ai un mesaj anume pe care ai vrea să-l transmiți prin „Inocenții”?

Răspuns: Mi-ar plăcea să știu că există un public pentru un roman ca „Inocenții”. Cei mai tineri pot vedea cum era pe vremea când nu exista internet, iar cei mai în vârstă pot retrăi – probabil – experiențe asemănătoare. Nu am dorit să pedalez pe politic, nici nu ar fi fost plauzibil: toate personajele sunt tinere, la începutul vieții, nu ar fi avut cum să simtă în mod direct presiunea dictaturii. Mesajul ar fi că iubirea și prietenia fac pământul să se... învârtească! 

Întrebare: Urmează o nouă carte sau un alt volum? 

Răspuns: Cred că o urmare la „Inocenții” este obligatorie! Am deja în minte o a doua parte, ba chiar și o a treia, dar acest lucru depinde de cum va fi receptată prima parte! Desigur, am și alte proiecte: cât de curând va ieși pe piață o nouă carte despre Odesa! Mai mult ca sigur voi continua și seria despre Elizabeth Taylor. 

Întrebare: Care a fost cea mai provocatoare parte din procesul de publicare?

Răspuns: Cea mai mare provocare? Frica de greșeli gramaticale! De aceea am apelat la colegii mei de muncă să mă ajute cu corectarea eventualelor greșeli… 

Întrebare: Am observat coperta cărții care transmite multă emoție, cum ai ales această copertă? 

Răspuns: Pe măsură ce mă apropiam de sfârșit cu scrisul la „Inocenții”, problema coperții începea să devină stresantă. Nu știam și nu vedeam ceva care ar fi putut reda măcar o frântură din ceea ce vrea să transmită acest roman! Dar am avut noroc! Am dat materialul scris unei bune prietene care este – în timpul ei liber – fotografă! Ea a fost cea care mi-a propus coperta și este absolut sigur că nu aș fi putut găsi ceva mai bun!

Întrebare: Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?

Răspuns: „Odesa, pas cu pas”, „Odesa, seducție și pasiune”, „Elizabeth Taylor – Vis de glorie, primii zece ani la Hollywood”, „Inocenții” sau cartea care urmează să fie publicată în noiembrie anul acesta „Odesa, 192 de nuanțe în alb și negru” – toate au fost publicate la Editura Universitară, cu care am colaborat excelent. Și următoarele mele cărți, dacă vor mai fi, tot aici vor fi publicate! 

Întrebare: Ai un mesaj pentru comunitatea BookNation.ro?

Răspuns: Este un miracol să aflu că lumea încă mai citește și că voi vă ocupați cu a îi îndruma pe cititori să-și găsească cărțile pe care le vor. Felicitări!

(interviu publicat pe BookNation.ro)

Inocenții

ISBN: 978-606-28-1158-7

DOI: 10.5682/9786062811587

Anul publicării: 2020

Ediția: I

Pagini: 346

Editura: Editura Universitară

Autor: Tino Neacșu

Coperta: Oana Grigore

Cuprins:
Partea I – Caruselul / 7

Capitolul 1 –   Dan: Șoc și furie / 9

Capitolul 2 –   Robert: Dolce far niente / 18

Capitolul 3 –   George: Timpuri grele/ 34

Capitolul 4 –   Dan: Totul se plătește / 40

Capitolul 5 –   Robert: Anotimpul suferinței / 49

Capitolul 6 –   George: Dulcele efect al alcoolului / 58

Capitolul 7 –   Dan: Vis și realitate / 67

Capitolul 8 –   Robert: Viața între paranteze/ 75

Capitolul 9 –   George: Turnul de fildeș / 83

Capitolul 10 – Dan: Agonie și extaz / 93

Capitolul 11 – Robert: Extaz și agonie / 101

Capitolul 12 – George: Ceremonia secretă / 110

Capitolul 13 – Dan: O vara erotică / 121

Capitolul 14 – Robert: Farmecul ratării/ 132

Capitolul 15 – George: Povestea lui Sisif/ 148

Partea a II-a – Sensul vieții / 157

Capitolul 16 – Dan: Când îmi vine rândul? / 159

Capitolul 17 – Robert: Soldat în mizerie / 173

Capitolul 18 – George: Jocuri de societate / 190

Capitolul 19 – Dan: Un bărbat nu trebuie să plângă / 203

Capitolul 20 – Robert: Recurs la memorie / 213

Capitolul 21 – George: Relații vechi și relații noi/ 226

Capitolul 22 – Dan: Evadarea/ 240

Capitolul 23 – Robert: Pasărea albastră / 252

Capitolul 24 – George: Nisipuri mișcătoare/ 266

Capitolul 25 – Dan: Coborârea în Infern / 277

Capitolul 26 – Robert: La dolce vita / 290

Capitolul 27 – George: Salt în necunoscut / 297

Capitolul 28 – Dan: Regăsirea / 308

Capitolul 29 – Robert: Intervenția / 320

Capitolul 30 – George: Ce drum s-alegi?/ 331

De același autor / 343