Război și pace

„Război și pace” de Lev Tolstoi

Avem un roman fluviu în patru volume, cu peste 500 de personaje (unele reale, altele fictive) dintre care ne rămân în memorie cel puțin trei: Natașa Rostova, Pierre Bezuhov și Andrei Bolkonski. Lectura nu este tocmai ușoară, deși este plăcută, captivantă și chiar provocatoare, în sensul că îți solicită toată puterea de concentrare. Acțiunea este vastă, aș spune de-a dreptul incomensurabilă, dar, în ciuda acestei complexități, reușim foarte bine să înțelegem și să ne ținem de firul povestirii, pentru că romanul este extrem de unitar, iar ceea ce Lev Tolstoi propune este valabil pentru orice tip de cititor: fiecare dintre noi va găsi ceva care să îl intereseze! Istorie? Filozofie? Psihologie? Telenovelă? Război? Povești de dragoste? Adulter? Napoleon? Aventuri? You name it, you have it!

Înalta aristocrație rusă - vorbitoare de limbă franceză - a anilor invaziei napoleoniene ne este devoalată cu toate bucuriile, poveștile de dragoste, dramele, secretele, obsesiile și dilemele ei filozofice.

Ne plimbăm cu ușurință printre saloanele Curții de la Sankt Petersburg sau prin conacele boierești din provincie; asistăm la bătălia de la Austerlitz sau la cea de la Borodino: avem parte de dueluri, baluri, prietenie și trădare, dragoste absolută și adulter, inițieri în masonerie sau acte de bravură, generation gap sau iubiri necondiționate și îi vedem atât pe rușii din înalta societate, cât și pe cei de rând, fie ei civili sau soldați.

Natura umană în toată diversitatea și complexitatea ei se împletește fericit cu dinamica unei acțiuni care nu îți permite să lași romanul din mână până nu îl termini!

Războiul din 1812, în care Napoleon invadează Rusia și ocupă Moscova, este hârtia de turnesol care dezvăluie adevăratele caractere, ca într-o tragedie antică. Napoleon, învins de teribila iarnă rusească, se retrage lăsând Moscova în flăcări. Pentru multe dintre personajele romanului viața s-a încheiat. Pentru multe altele viața capătă o nouă dimensiune. 

La sfârșit constatăm că am contemplat o frescă uriașă și colorată a spiritului uman într-o încordare epică a indivizilor și a popoarelor, într-o antiteză care este intrinsecă genei umane: război și pace!